Cum estimezi producția panourilor cu PVGIS, pas cu pas

Orice firmă de instalare îți pune în ofertă o cifră de producție anuală. Problema e că nu ai cu ce să o compari, iar cifra aceea decide direct cât de repede se amortizează sistemul. Soluția e să îți faci singur estimarea, cu aceeași unealtă pe care o folosesc și inginerii: PVGIS, sistemul geografic de informații fotovoltaice al Comisiei Europene, dezvoltat de Joint Research Centre.

E gratuit, nu cere cont și îți dă în câteva minute o cifră independentă pentru coordonatele exacte ale casei tale. Mai jos ai procedura completă, câmp cu câmp, plus greșelile care produc rezultate absurde și motivele pentru care estimarea nu se va potrivi niciodată perfect cu factura.

Ce îți dă PVGIS și ce nu îți dă

PVGIS calculează cât ar produce un sistem fotovoltaic într-un an mediu, pornind de la măsurători satelitare de radiație solară acumulate pe aproape două decenii. Rezultatul e o medie multianuală, nu o previziune pentru anul următor. Un an mai înnorat decât media va produce mai puțin, unul senin mai mult, iar unealta îți spune chiar ea cât de mare e această variație.

Datele de radiație vin din mai multe baze la alegere. Pentru România varianta corectă este PVGIS-SARAH3, o bază satelitară cu rezoluție de aproximativ 5 km care acoperă intervalul 2005-2023. Există și PVGIS-SARAH2 (2005-2020) și PVGIS-ERA5, o reanaliză cu rezoluție mult mai grosieră, de circa 25 km.

Ce nu face PVGIS: nu vede copacul din curte, coșul de fum sau calitatea montajului. Modelează relieful din jur, nu obstacolele de la câțiva metri. Asta explică o bună parte din diferența dintre estimare și realitate.

Pasul 1: deschizi unealta și pui punctul exact pe acoperiș

Instrumentul oficial e la re.jrc.ec.europa.eu/pvg_tools/en. În partea dreaptă ai un set de file: GRID CONNECTED, TRACKING PV, OFF-GRID, MONTHLY DATA, DAILY DATA, HOURLY DATA și TYPICAL METEOROLOGICAL YEAR.

Pentru o casă racordată la rețea, singura filă relevantă e GRID CONNECTED. TRACKING PV e pentru sisteme cu urmărire a soarelui, care nu se montează pe acoperișuri rezidențiale, iar OFF-GRID e pentru sisteme insulare, fără racord.

Pe hartă, caută adresa și mută punctul chiar pe acoperișul casei, nu pe centrul localității. În zonele de câmpie diferența e mică, dar în zonele de deal sau de munte relieful din jur schimbă vizibil rezultatul, pentru că orizontul umbrește dimineața și seara.

Pasul 2: alegi baza de date de radiație

Primul câmp din formular este Solar radiation database. Selectează PVGIS-SARAH3. Dacă rulezi și cu ERA5 ca să compari, o să vezi o cifră ușor diferită. Nu e o eroare, sunt surse de date distincte. Ține SARAH3 ca referință în toate rulările, altfel comparațiile între variante nu mai au sens.

Pasul 3: tehnologia, puterea instalată și pierderile de sistem

PV technology. Lista conține Crystalline Silicon (original), Crystalline Silicon (2025), CIS, CdTe și Unknown. Panourile rezidențiale vândute azi în România, mono PERC sau TOPCon de 440-475W, intră la siliciu cristalin. Restul opțiunilor sunt tehnologii cu film subțire, pe care nu le vei găsi într-o ofertă pentru o casă.

Installed peak PV power [kWp]. Aici scrii suma puterilor nominale ale panourilor, nu puterea invertorului. Zece panouri de 460W înseamnă 4,6 kWp. E cea mai frecventă confuzie din ofertele citite în grabă, pentru că invertorul e de multe ori ușor subdimensionat față de câmpul de panouri, în mod intenționat.

System loss [%]. Valoarea implicită propusă de PVGIS este 14% și acoperă tot ce se pierde între panou și contor: cabluri, invertor, murdărie, zăpadă, degradarea modulelor în timp. E o valoare realistă pentru o instalație corect executată. Coboar-o doar dacă ai un motiv tehnic clar, de exemplu un invertor cu randament excepțional, și niciodată la zero. Un sistem cu pierderi zero nu există.

Mounting position. Ai de ales între Free-standing și Roof added / Building integrated. Panourile montate pe șine, paralel cu învelitoarea, intră la a doua variantă, pentru că se ventilează mai slab și lucrează la temperatură mai mare. Structura pe sol sau pe suport înclinat, cu aer pe ambele fețe, e free-standing.

Pasul 4: înclinarea și azimutul, exact unde se greșește cel mai des

Slope [°] este unghiul față de planul orizontal. Zero înseamnă panou culcat, complet orizontal. Pui panta reală a acoperișului. În România optimul se situează în jur de 30-35 de grade, iar dacă vrei detaliul complet pe abateri, l-am tratat separat în ghidul despre orientarea optimă a panourilor în România.

Azimuth [°] este orientarea, iar aici convenția PVGIS diferă de cea a busolei și produce cele mai spectaculoase erori. În PVGIS:

• 0° = SUD
• -90° = EST
• 90° = VEST
• 180° = NORD
• -45° = sud-est, 45° = sud-vest

Dacă introduci 180 crezând că marchezi sudul, ca pe busolă, unealta îți va calcula un sistem orientat spre nord și îți va returna o producție cu peste 50% mai mică. Când cifra rezultată pare catastrofal de mică, ăsta e primul lucru de verificat.

Optimize slope și Optimize slope and azimuth sunt două căsuțe care lasă unealta să calculeze unghiurile care maximizează producția anuală. Ordinea corectă de lucru: rulezi întâi cu valorile reale ale acoperișului tău, notezi rezultatul, apoi rulezi cu optimizarea bifată. Diferența dintre cele două cifre îți spune exact cât pierzi din geometria acoperișului pe care îl ai, o informație mult mai utilă decât un optim teoretic pe care oricum nu îl poți construi.

Dacă acoperișul are două versante folosibile, de exemplu est și vest, rulezi de două ori, cu azimut -90 și 90 și cu puterea instalată pe fiecare versant, apoi aduni rezultatele. Nu există un câmp pentru două planuri în aceeași simulare.

Pasul 5: cum citești rezultatul

După apăsarea butonului de calcul, primești un bloc de rezultate. Cele care contează:

• Yearly PV energy production, producția anuală estimată, în kWh. Cifra principală.
• Yearly in-plane irradiation, radiația solară care cade pe planul panourilor, în kWh/m². Utilă ca să înțelegi resursa brută a locului.
• Year-to-year variability, deviația standard a variației de la an la an. Îți arată cât de mult poate devia un an concret de la medie.
• Defalcarea pierderilor: angle of incidence (reflexii la unghiuri mici), spectral effects (poate apărea și cu semn pozitiv, deci ca un câștig), temperature and low irradiance (căldura și lumina slabă) și pierderea totală, care include și cei 14% introduși de tine.

Sub cifre ai două grafice lunare, unul pentru energia produsă și unul pentru radiația pe planul panourilor, plus export în csv sau json dacă vrei să lucrezi datele într-un tabel.

Ultimul pas al verificării: împarte producția anuală la puterea instalată. Obții producția specifică, în kWh/kWp/an, singurul indicator care permite comparații între locuri și între oferte. Pentru România, valorile PVGIS se încadrează între 1.180 și 1.315 kWh/kWp/an pentru un sistem fix orientat sud, la 30 de grade, cu 14% pierderi. Dacă îți iese ceva mult peste sau mult sub interval, ai o eroare de completare.

Verificare rapidă pe orașe: 5 kWp orientat sud

Oraș	Producție specifică PVGIS	Sistem 5 kWp
Constanța	1.313 kWh/kWp	~6.565 kWh/an
București	1.291 kWh/kWp	~6.455 kWh/an
Timișoara	1.252 kWh/kWp	~6.260 kWh/an
Iași	1.209 kWh/kWp	~6.045 kWh/an
Cluj-Napoca	1.208 kWh/kWp	~6.040 kWh/an
Brașov	1.183 kWh/kWp	~5.915 kWh/an

Între Constanța și Brașov, același sistem produce cu circa 650 kWh mai mult pe an. Defalcarea completă pe județe și pe orașe mai mici e în articolul despre producția specifică pe județe din România, iar contextul general al randamentului pe țară, cu factorii care îl reduc, e în ghidul despre randamentul panourilor în România.

Graficul lunar din PVGIS arată un vârf clar între mai și iulie și un minim adânc în decembrie. Aproximativ 70% din producția anuală se strânge între aprilie și septembrie. Cât de mare e practic decalajul dintre cele două sezoane, cu efectele zăpezii și ale zilelor scurte, am detaliat în comparația dintre producția de iarnă și cea de vară.

De ce estimarea nu se va potrivi cu factura

Chiar completat corect, PVGIS îți dă un reper, nu un contract. Diferențele față de realitate vin din câteva direcții previzibile.

Umbrirea locală lipsește din model. Un copac, un coș de fum sau o clădire vecină nu apar în calcul. Într-un sistem cu invertor string, un singur panou umbrit trage în jos toată șira, deci efectul e disproporționat față de suprafața acoperită.

Anul meteo real diferă de medie. Exact pentru asta există câmpul de variabilitate de la an la an. O primăvară ploioasă coboară producția sub estimare fără ca instalația să aibă vreo problemă.

Praful, zăpada și opririle nu sunt uniforme. Cei 14% pierderi implicite presupun întreținere rezonabilă. O instalație lăsată nespălată lângă un drum de pământ pierde mai mult.

Producția nu e economia de pe factură. Ce ajunge în buzunar depinde de cât din energia produsă consumi direct în casă și cât injectezi în rețea. PVGIS îți spune doar cât se produce.

După punerea în funcțiune, comparația lunară dintre estimare și producția reală devine cel mai bun instrument de diagnostic. Cum se face concret și ce abateri sunt normale, e explicat în articolul despre monitorizarea sistemului fotovoltaic.

Cinci greșeli care strică estimarea

1. Azimut 180 pentru sud. Convenția PVGIS pune sudul la 0. Rezultat: producție redusă cu peste jumătate.
2. kWp completat cu puterea invertorului. Se scrie suma puterilor panourilor, nu a invertorului.
3. Pierderi de sistem coborâte la 0 sau 5%. Estimare umflată artificial, care va face ROI-ul să pară mai bun decât e.
4. Punctul pus în centrul orașului. În zonele deluroase, relieful din jurul casei modifică rezultatul.
5. Comparația cu puterea de catalog a panourilor. PVGIS returnează energia livrată în rețea, după invertor și pierderi. Producția brută teoretică a modulelor e întotdeauna mai mare și nu se compară direct.

Ce faci cu cifra după ce o ai

Pune-o lângă estimarea din ofertă. Dacă firma promite cu peste 10% mai mult decât ți-a ieșit în PVGIS pentru aceiași parametri, cere explicația în scris. Uneori există un motiv real, dar de multe ori e doar optimism comercial care face amortizarea să arate mai bine pe hârtie.

Dacă mergi în sens invers și pornești de la factură, nu de la un sistem deja dimensionat, folosește calculatorul nostru de producție și putere instalată: introduci consumul lunar și zona, iar el îți întoarce puterea, numărul de panouri și producția estimată, pe care apoi o poți verifica în PVGIS cu parametrii exacți ai acoperișului tău. Cele două se validează reciproc.

Unde intervine partea de finanțare

Estimarea de producție e utilă indiferent de subvenție, dar merită spus clar cum arată programele acum. Prin HG 398/2026, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 432 din 22 mai 2026, programul pentru panouri fotovoltaice la persoane fizice nu are sesiune nouă în 2026 și nu mai primește alocări pentru dosare noi. Suma rămasă în buget acoperă plățile pe dosarele contractate în sesiunea din 2024.

În schimb, programul de finanțare a bateriilor de stocare, cunoscut public drept Casa Verde Baterii, are 400 de milioane de lei credite de angajament pentru 2026, cu credite bugetare zero, ceea ce înseamnă că decontarea efectivă vine din bugetul anului 2027. Proiectul de ghid a intrat în consultare publică pe 18 august 2026, iar forma consolidată rezultată din consultare a fost publicată pe 9 septembrie 2026. Ordinul final, cel care produce efecte juridice, nu era publicat nici la acea dată, iar data sesiunii nu a fost anunțată. Estimarea noastră este toamna anului 2026, dar rămâne o estimare, nu un calendar oficial.

Contează pentru tine dacă ești deja prosumator, pentru că producția estimată corect e baza dimensionării unei baterii care să aibă sens economic, nu una vândută la întâmplare. Dacă vrei să vedem dacă te încadrezi și ce documente ți-ar lipsi, scrie-ne situația ta. Prima discuție de calificare e gratuită. Pentru pregătirea și depunerea dosarului, plata se face doar după depunerea cu succes, fără avansuri, iar dacă dosarul e respins dintr-o eroare de pregătire a noastră, îți returnăm integral suma plătită.

Estimarea e un instrument de negociere, nu o promisiune

Zece minute în PVGIS îți dau ceva ce nicio ofertă nu îți dă: o cifră pe care o controlezi tu, calculată cu date publice europene, pentru coordonatele exacte ale casei tale. Nu va fi identică cu producția reală și nu trebuie să fie. Rolul ei e să îți arate când o promisiune comercială iese din intervalul plauzibil pentru România, iar intervalul acela, 1.180-1.315 kWh/kWp/an, e destul de îngust cât să prinzi imediat exagerările. Dacă vrei să mergi mai departe pe partea de randament, dimensionare și alegere a echipamentelor, materialele sunt grupate în secțiunea de ghiduri.