Producție panouri fotovoltaice pe județe: ce randament estimează Casa Verde 2026
Producția specifică (kWh/kWp/an) pe județe din România: cum diferă între Constanța, Cluj, Iași, București și ce înseamnă pentru ROI Casa Verde.
Două case identice, cu același sistem fotovoltaic de 5 kWp, una în Constanța și alta în Maramureș, vor produce diferit pe parcursul unui an. Diferența nu e nesemnificativă: poate ajunge la 700 kWh anual, adică în jur de 900 RON la tariful actual. Articolul acesta detaliază pe județe specifice cât de mult contează locația geografică pentru randamentul unui sistem fotovoltaic și cum se aliniază asta cu calculele subvenției Casa Verde 2026.
De ce producția diferă pe județe
Producția unui panou fotovoltaic depinde de cantitatea de radiație solară care îl lovește pe parcursul unui an. România, deși e o țară relativ mică, prezintă variații reale între județe din trei motive concrete.
Latitudinea. România se întinde de la 43°37’ (sudul Dobrogei) până la 48°15’ (extremul nord al Maramureșului). Aproape 5 grade de latitudine între nord și sud. Fiecare grad de latitudine în plus față de ecuator înseamnă mai puțină radiație solară directă pe verticală, mai ales iarna. Diferența pură de latitudine între Constanța și Botoșani explică în jur de 4-5% din diferența totală de producție.
Numărul de ore însorire anuale. Sudul țării (Dobrogea, Câmpia Bărăganului, Oltenia de est) are 2.300-2.400 ore de soare strălucitor anual. Transilvania centrală are 2.000-2.200 ore. Maramureșul, Suceava și nordul Moldovei coboară la 1.900-2.050 ore. Fiecare oră de soare contează direct pentru producție.
Microclima locală. Județele de munte au mai multe zile cu nori și ceață locală, mai ales toamna și iarna. Județele de câmpie au atmosfera mai limpede în general. Bucureștiul și Ploieștiul, deși geografic în sud, pierd câteva procente din radiație din cauza poluării suspendate care difractă lumina.
Combinând cei trei factori, harta producției specifice variază cu aproximativ 13% între cele mai bune zone și cele mai slabe.
Producția specifică tipică în România: 1.180-1.315 kWh/kWp/an
Producția specifică e cel mai relevant indicator pentru a compara zone între ele. Se exprimă în kWh produși anual per kilowatt instalat. Un sistem de 5 kWp cu producție specifică 1.291 kWh/kWp va produce 5 × 1.291 = 6.455 kWh pe an în condiții medii (date PVGIS JRC EU 2025 pentru București).
Cifra de referință pentru România, conform bazei de date PVGIS JRC a Comisiei Europene (versiunea 2025) pentru sistem fix sud 30° cu 14% pierderi, variază între 1.180 kWh/kWp în zona montană și 1.315 kWh/kWp în Dobrogea. Diferența între extreme e de aproximativ 11%.
Aceste valori încorporează deja pierderile normale de sistem (invertor, cabluri, depuneri minore, degradare cumulată). Reprezintă realitatea măsurată pe instalații funcționale, nu performanța de catalog.
Top zone: Constanța, Tulcea, Călărași (1.280-1.315 kWh/kWp)
Producția maximă în România se obține pe litoral și în Câmpia Bărăganului. Zona Dobrogea-Bărăgan beneficiază de cea mai mare combinație favorabilă: latitudine joasă, multe ore de soare, atmosferă limpede, vânt frecvent care răcește panourile vara.
Constanța, Mangalia, Năvodari: 1.300-1.315 kWh/kWp (Constanța atinge exact 1.313 kWh/kWp conform PVGIS). Zona costieră are 2.350-2.400 ore de soare anual, cu o medie de aproape 9 ore de soare pe zi în iulie. Pentru un sistem de 5 kWp, producția anuală estimată e 6.500-6.575 kWh.
Tulcea, Sulina, Babadag: 1.280-1.310 kWh/kWp. Delta Dunării are condiții similare cu litoralul, cu un mic avantaj de transparență atmosferică. Pentru 5 kWp: 6.400-6.550 kWh anual.
Călărași, Slobozia, Urziceni: 1.270-1.300 kWh/kWp. Câmpia Bărăganului profită de teren plat, atmosferă curată și absența umbririi de relief. Pentru 5 kWp: 6.350-6.500 kWh anual.
Giurgiu, Alexandria, Roșiorii de Vede: 1.260-1.295 kWh/kWp. Zona din sudul Munteniei, mai joasă și mai însorită decât Bucureștiul. Pentru 5 kWp: 6.300-6.475 kWh anual.
În aceste zone, sistemele bine montate ating uneori 1.330 kWh/kWp în anii foarte buni, dar valorile peste 1.315 sunt excepții, nu regulă.
Zone medii: București, Brăila, Timișoara, Cluj (1.200-1.295 kWh/kWp)
Majoritatea județelor României se încadrează în această zonă mediană. Producția e bună, suficientă pentru rentabilitatea sistemului, dar nu cea mai favorabilă din țară.
București, Ilfov, Pipera: 1.270-1.295 kWh/kWp (București atinge 1.291 kWh/kWp conform PVGIS). Capitala pierde 2-3% din randament din cauza poluării suspendate care difractă lumina, dar valoarea de bază este superioară datorită latitudinii joase. Pentru 5 kWp: 6.350-6.475 kWh anual.
Brăila, Galați, Focșani: 1.250-1.290 kWh/kWp. Zona de est a Munteniei și sudul Moldovei. Condiții apropiate de Bărăgan, cu mai multe zile cu ceață în toamnă. Pentru 5 kWp: 6.250-6.450 kWh.
Timișoara, Arad, Reșița: 1.240-1.270 kWh/kWp (Timișoara atinge 1.252 kWh/kWp conform PVGIS). Banatul are radiație solidă vara, dar mai multă nebulozitate iarna decât sudul. Pentru 5 kWp: 6.200-6.350 kWh anual.
Cluj-Napoca, Turda, Dej: 1.200-1.230 kWh/kWp (Cluj atinge 1.208 kWh/kWp conform PVGIS). Transilvania centrală are vară excelentă pentru fotovoltaice, dar iarna pierde din cauza zăpezii și a numărului mare de zile cu nori joși. Pentru 5 kWp: 6.000-6.150 kWh anual. Pentru context detaliat despre clima Clujului, vezi articolul nostru general despre randamentul în România.
Sibiu, Alba Iulia, Mediaș: 1.200-1.240 kWh/kWp. Apropiat de Cluj, cu valori similare în funcție de altitudine și expunere. Pentru 5 kWp: 6.000-6.200 kWh.
Pitești, Râmnicu Vâlcea, Târgoviște: 1.230-1.270 kWh/kWp. Zona de tranziție între Muntenia și Carpații Meridionali. Atmosferă bună, ore însorire decente. Pentru 5 kWp: 6.150-6.350 kWh.
Iași, Bacău, Vaslui: 1.200-1.230 kWh/kWp (Iași atinge 1.209 kWh/kWp conform PVGIS). Pentru 5 kWp: 6.000-6.150 kWh.
Zone mai slabe: Maramureș, Suceava, Brașov (1.180-1.210 kWh/kWp)
Județele din nord și cele aflate în depresiuni intramontane au producția cea mai modestă din țară. Asta nu înseamnă că fotovoltaicele nu merită aici, doar că rentabilitatea financiară e cu 5-10% mai lentă decât în sud.
Brașov, Sf. Gheorghe, Făgăraș: 1.180-1.210 kWh/kWp (Brașov atinge 1.183 kWh/kWp conform PVGIS). Depresiunea Brașovului are inversiuni termice frecvente iarna și ceață care reduce orele de soare util. Pentru 5 kWp: 5.900-6.050 kWh anual.
Suceava, Botoșani, Rădăuți: 1.180-1.210 kWh/kWp. Latitudine de 47-48 grade, cu ierni lungi și zile scurte iarna. Iarna produce relativ puțin, vara compensează parțial cu temperaturi nu foarte ridicate (panourile sunt mai eficiente la 20-25°C decât la 35°C+). Pentru 5 kWp: 5.900-6.050 kWh.
Maramureș (Baia Mare, Sighet): 1.180-1.205 kWh/kWp. Cea mai nordică zonă, cu microclimă montană. Pentru 5 kWp: 5.900-6.025 kWh anual.
Harghita (Miercurea Ciuc, Toplița): 1.180-1.205 kWh/kWp. Depresiunea Ciucului e cunoscută pentru ierni grele și inversiuni termice. Vara compensează prin atmosferă curată de munte. Pentru 5 kWp: 5.900-6.025 kWh.
Bistrița-Năsăud, Beclean: 1.190-1.215 kWh/kWp. Apropiat de Cluj, ușor mai slab din cauza poziției montane. Pentru 5 kWp: 5.950-6.075 kWh.
Ce înseamnă diferența pentru un sistem 5 kWp pe an
Diferența între cea mai bună și cea mai slabă zonă, exprimată în kWh anuali pentru un sistem de 5 kWp, ajunge la aproximativ 660 kWh. La tariful actual de 1,30 RON/kWh pentru gospodării rezidențiale peste pragul plafonat, diferența monetară e de circa 910 RON pe an, adică 22.750 RON pe durata garantată de 25 ani a sistemului.
Pe orizont de 25 de ani, asta echivalează cu o casă din Constanța care produce energie suficientă pentru a acoperi 8-9 ani de facturi medii ale unei familii cu 4 persoane, în timp ce o casă din Maramureș produce energie pentru 6-7 ani.
Implicația practică: sistemul fotovoltaic e rentabil în toată România, dar calculul ROI variază. Amortizarea unui sistem fără subvenție durează aproximativ 4 ani în Constanța și aproximativ 5 ani în Suceava. Cu subvenția Casa Verde, diferența practic dispare: ambele zone se amortizează în sub un an pentru contribuția minimă a proprietarului.
Cum se reflectă în calculul Casa Verde
Aspect critic și uneori ignorat de proprietari: subvenția AFM nu se ajustează în funcție de zonă geografică. Plafonul Casa Verde Fotovoltaice 2024 a fost de 30.000 RON per gospodărie, indiferent dacă instalația e în Constanța sau în Maramureș. Per anunțul 12 mai 2026, proiectul HG buget AFM 2026 NU include Casa Verde Fotovoltaice clasic pentru sisteme noi. 1,5 mld lei redirecționați spre apă-canal. Programul rămâne eliminat la 13 mai 2026, dar APCE protestează și cere reintroducerea.
Asta înseamnă că proprietarii din zonele cu randament mai slab nu primesc compensație pentru producția mai mică. În schimb, beneficiază de aceleași avantaje sistemice: independența parțială de tariful crescând al energiei, contractul de prosumator cu compensare cantitativă pe an calendaristic, și valorificarea spațiului de pe acoperiș.
Implicația financiară (scenariu ipotetic, dacă programul ar fi reintrodus): în Constanța, un sistem de 5 kWp cu subvenție Casa Verde ar produce o economie netă anuală în jur de 7.700 RON (la tarif 1,30 RON/kWh, auto-consum 93%). În Maramureș, același sistem ar produce o economie netă de 7.020 RON. Diferența anuală de 680 RON contează pe termen lung, dar nu schimbă verdictul: investiția rămâne rentabilă în ambele cazuri chiar și fără subvenție, doar amortizarea se prelungește.
Pentru proprietarii din zonele cu randament mai slab, recomandarea e să dimensioneze sistemul puțin peste consumul real, ca să acopere variațiile sezoniere mai pronunțate (iarna nordului produce sub 30% din producția anuală, vara compensează). Pentru cei din sud, sistemele dimensionate exact pe consum sunt suficiente.
Concluzie practică
Producția unui sistem fotovoltaic în România variază între 1.180 și 1.315 kWh/kWp/an conform PVGIS 2025, în funcție de județ. Diferența între zonele extreme ajunge la 700 kWh anual pentru un sistem de 5 kWp, echivalent cu 22.750 RON pe 25 de ani. Subvenția Casa Verde nu compensează diferența geografică, dar face investiția rentabilă peste tot în țară.
Pentru estimarea exactă a producției la coordonatele casei tale, instrumentul oficial al Comisiei Europene PVGIS îți dă cifre verificate științific. Datele meteorologice locale pot fi consultate pe ANRE și pentru detalii despre programul național direct pe AFM. Pentru calculul personalizat al sistemului tău, calculatorul nostru integrează factorii regionali și aliniază totul cu plafonul Casa Verde 2026.
Articole pe aceeași temă

Producție panouri fotovoltaice iarna vs vara în România: diferențe reale
Cât produce un sistem de panouri fotovoltaice iarna în România comparativ cu vara: zăpadă, unghiuri, ore de lumină, cifre PVGIS reale.

Randamentul panourilor fotovoltaice în România: cifre reale pe zone
Producția specifică măsurată pe zone geografice din România, factorii care reduc randamentul și cum calculezi producția realistă pentru casa ta.

Orientarea optimă a panourilor fotovoltaice în România
Cum afectează orientarea și înclinarea producția unui sistem fotovoltaic. Cifre reale pentru diverse configurații, decizii pentru acoperișuri complicate.
Gata să aplici Casa Verde 2026 cu ajutorul nostru?
Echipa noastră preia dosarul tău de la A la Z: acte, depunere AFM, alegerea firmei de montaj, urmărirea instalării. Consultanța inițială e gratuită, fără obligații.