Buget AFM 2026: 1,5 mld lei mutați de la fotovoltaice spre apă-canal

Bugetul AFM 2026, anatomia unei reorganizări fără precedent

Pe 12 mai 2026, Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (APCE) a făcut public faptul că, în proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului AFM 2026 publicat în consultare publică pe 9 mai, suma de 1,5 miliarde lei alocată în mod tradițional programului Casa Verde Fotovoltaice a fost redirecționată integral spre proiecte de apă și canalizare administrate de autoritățile locale. Anunțul recalibrează o piesă majoră din arhitectura sprijinului public pentru tranziția energetică rezidențială în România și deschide o discuție analitică despre ce înseamnă acest transfer pentru gospodării, instalatori și producătorii de echipamente.

Pe scurt, bugetul AFM 2026 fotovoltaice privat, în varianta clasică Casa Verde, dispare ca linie distinctă. Singura linie verde rămasă pentru gospodării rămâne Casa Verde Baterii, cu o alocare de 400 milioane lei, destinată exclusiv prosumatorilor existenți care vor să adauge stocare. România rămâne, în acest punct, o anomalie în peisajul european: este singura țară din Uniune care a crescut TVA pe componente fotovoltaice (de la 19% la 21%, începând cu 1 august 2025), iar concomitent reduce instrumentul de subvenție directă pentru noi sisteme rezidențiale. Pentru context comparativ, Polonia continuă programul Mój Prąd, Ungaria menține scheme similare, iar Italia restructurează Superbonus fără să îl elimine.

Articolul de față tratează strict implicațiile economice și de piață ale acestei decizii. Cifrele de cadru sunt cele din proiectul de hotărâre publicat de Ministerul Mediului, comunicatul APCE și datele oficiale ANRE pe statistica prosumatorilor.

Cum se distribuie 3,15 miliarde lei în proiectul AFM 2026

Proiectul AFM 2026 supus consultării publice cuprinde cinci linii principale de finanțare, însumând aproximativ 3,15 miliarde lei. Structura propusă este următoarea:

• 1,5 miliarde lei pentru proiecte de apă și canalizare prin autoritățile locale
• 400 milioane lei pentru programul național de stocare cu baterii (Casa Verde Baterii)
• 700 milioane lei pentru iluminat public local
• 300 milioane lei pentru Programul Rabla 2026
• 250 milioane lei pentru programul național de împăduriri

Comparativ, Casa Verde Fotovoltaice 2024 a avut un buget aprobat de aproximativ 2 miliarde lei și a finanțat 65.996 dosare cu plafonul individual de 30.000 lei. Linia de fotovoltaice rezidențială, care în 2024 reprezenta de una singură mai mult de jumătate din alocările AFM pentru programele dedicate gospodăriilor, este în proiectul 2026 absentă. Practic, suma care anterior susținea o investiție individuală cu durata de viață utilă peste 25 de ani (sistemul fotovoltaic) este realocată unei investiții publice cu utilitate locală directă (rețele de apă și canalizare).

APCE descrie public această reorientare drept transformare a AFM în „noul finanțator Anghel Saligny 2”, o referință explicită la programul de infrastructură locală controversat din ultimii ani. Acuzația principală a APCE este că AFM, deși denumit „Fond pentru Mediu”, se transformă într-un al doilea instrument paralel de finanțare a infrastructurii rurale, în detrimentul instrumentelor specifice tranziției energetice.

De unde vin 1,5 miliarde lei și unde se duc

Conexiunea economică între cele două sume este directă. În 2024, plafonul de 30.000 lei pentru Casa Verde Fotovoltaice, înmulțit cu aproximativ 65.996 dosare finanțate, plus dosarele pe instituții publice și asociații, dădea o anvelopă financiară între 1,9 și 2,0 miliarde lei. Reducerea acestei linii la zero, simultan cu apariția unei linii de 1,5 miliarde lei pentru apă-canal, nu este coincidentă. Anvelopa absorbită de fotovoltaice rezidențial este transferată ca atare către administrațiile locale rurale care depun proiecte de rețea.

Din perspectivă de politică publică, transferul are o logică argumentabilă. România are un deficit semnificativ de infrastructură de apă și canalizare în mediul rural, iar accesul la canalizare este o condiție de bază pentru calitatea vieții și pentru obiectivele europene de mediu. În același timp, sectorul fotovoltaic rezidențial a atins în 2024 o densitate ridicată: cei 257.451 prosumatori înregistrați (ANRE, august 2025), cu o capacitate cumulată de 3.021 MW, presează deja rețelele de distribuție în orele de vârf de producție. Argumentul administrativ este că marja de extindere prin subvenție directă pe injecție este saturată, iar problema actuală este stocarea, nu producția nouă.

Argumentul opus, ridicat de APCE, este că România rămâne cu mult sub nivelul de penetrare al statelor europene comparabile și că reducerea sprijinului în 2026 va încetini ritmul natural de creștere al pieței, fără ca aceasta să fie compensată de scheme alternative (credite verzi, garanții de stat, scheme de leasing solar). Decizia, în logica APCE, este prematură.

Câștigătorii reorganizării

Beneficiarii direcți ai reorientării bugetare sunt în primul rând autoritățile publice locale, în special primăriile rurale care au proiecte tehnice de apă-canal pregătite, dar nu au sursă de cofinanțare. Pentru aceștia, suma de 1,5 miliarde lei reprezintă o oportunitate concretă, iar finanțarea prin AFM are termen de implementare relativ scurt comparativ cu fondurile europene clasice.

În plan secund, beneficiarii indirecți sunt furnizorii de construcții civile, producătorii și distribuitorii de țevi, fitinguri și echipamente specifice rețelelor de apă-canal, precum și firmele de proiectare pentru aceste lucrări. Sectorul construcțiilor civile rurale recâștigă o sursă de comenzi pe care o pierduse în ultimii doi ani, după închiderea sau restrângerea altor programe similare.

Beneficiarii finali, populația rurală fără acces la canalizare, primesc o îmbunătățire de calitate a vieții și o aliniere mai bună la standardele de mediu. Numărul de gospodării din mediul rural fără acces la canalizare publică este estimat la peste 2 milioane, iar fondurile de 1,5 miliarde lei pot finanța, în funcție de complexitatea proiectelor, între 15.000 și 40.000 de noi racordări.

Un beneficiar indirect și mai puțin vizibil este operatorul național de transport și distribuție al energiei electrice. Mai puțini prosumatori noi în 2026, raportat la 2024, înseamnă presiune mai mică pe rețelele de joasă tensiune în orele de vârf de producție solară. Pe termen scurt, ANRE și distribuitorii câștigă o respirație suplimentară pentru programe de modernizare a infrastructurii de rețea.

Perdanții reorganizării

În oglindă, perdanții sunt patru categorii bine identificabile.

Familiile care planificaseră investiții în 2026. Estimarea conservativă este că, în scenariul în care Casa Verde Fotovoltaice ar fi continuat în formatul 2024 cu plafon de 30.000 lei, între 50.000 și 80.000 de familii ar fi finalizat dosare în 2026. Acestea ar fi beneficiat de subvenția de 30.000 lei la un cost mediu de sistem de 35.000-40.000 lei (după aplicarea TVA 21%), reprezentând o subvenție de aproximativ 75-85% din costul total. În absența programului, aceleași familii ajung în fața deciziei de a finanța integral investiția din surse proprii sau prin credit comercial.

Instalatorii validați AFM. Lista instalatorilor validați acumulată în anii anteriori cuprinde, estimativ, între 500 și 700 de firme. Pentru o parte semnificativă, Casa Verde Fotovoltaice reprezenta principala sursă de comenzi anuale. Absența programului în 2026 implică o reorientare comercială completă: marketing direct către consumatorul final fără subvenție, scheme proprii de finanțare în rate sau parteneriate cu instituții bancare pentru credite verzi.

Furnizorii de panouri, invertoare și componente. Volumul total al pieței rezidențiale fotovoltaice în 2026 va fi semnificativ inferior celui din 2024. Distribuitorii cu stocuri mari de echipamente, contractate la prețuri și volume optimiste, se confruntă cu necesitatea ajustării prețurilor și a fluxului comercial.

Tranziția energetică verzi a României. Ritmul anual de adăugare a capacității prosumatori, care a urcat agresiv în perioada 2022-2024 datorită subvenției directe, va încetini în 2026. Pe termen scurt, presiunea pe rețele scade. Pe termen mediu, însă, viteza de aliniere a României la țintele europene de energie regenerabilă rezidențială se reduce.

Estimări cantitative pentru piața solară în 2026

Pe baza istoricului recent și a contextului regulator, dimensiunile probabile ale pieței fotovoltaice rezidențiale românești în 2026, în scenariul fără Casa Verde Fotovoltaice clasic, sunt următoarele.

Volumul de sisteme noi instalate ar putea scădea de la aproximativ 65.000 (în 2024) la o bandă estimată între 25.000 și 35.000 în 2026, o contracție de 40-60%. Capacitatea nou-adăugată ar urma o traiectorie similară, coborând de la circa 330 MW (estimare 2024 pe baza puterii medii a sistemelor finanțate) la aproximativ 125-175 MW.

Rata de creștere anuală a numărului total de prosumatori înregistrați, care a fost peste 30% în perioada 2022-2024, ar urma să se așeze la o bandă de 12-15% în 2026. Această încetinire este în acord cu ipoteza că majoritatea instalațiilor noi vor fi acum finanțate integral privat și că o parte din cerere este amânată pentru o eventuală reapariție a unui program de subvenție.

Cifrele sunt estimative și depind de patru variabile critice: forma finală a hotărârii de guvern adoptate (există marjă pentru reintroducerea parțială a Casa Verde Fotovoltaice ca urmare a consultării publice), apariția unor scheme bancare cu dobândă redusă pentru credite verzi, evoluția prețului echipamentelor pe piața globală și nivelul de încredere al consumatorului final în ROI-ul investiției fără subvenție.

ROI privat fără subvenție, calculul actualizat

În absența subvenției, decizia de investiție într-un sistem fotovoltaic se mută pe criterii pur economice. Pentru o gospodărie tipică din România, cu consum mediu anual de 4.500-5.500 kWh și un sistem de 5 kWp, costul total al investiției la prețuri 2026 (cu TVA 21% inclus) se situează în banda 30.000-40.000 lei. Producția anuală estimată pe baza datelor PVGIS este de 5.900-6.500 kWh, variabilă în funcție de localizare și orientare.

La un preț al energiei electrice din rețea de 1,3-1,5 lei/kWh (mediu 2026, cu TVA inclus), economia anuală directă plus valoarea creditului pe contractul de prosumator se situează între 4.500 și 6.000 lei. Rezultă o perioadă de amortizare de 6-8 ani, fără luarea în calcul a creșterilor de preț ale energiei sau a beneficiilor noii legi a prosumatorilor (compensare lunară, multi-locație, opțiune gaze). Cu aceste elemente incluse, ROI-ul efectiv se reduce la 5-7 ani. Detaliile complete ale calculului sunt disponibile în analiza ROI panouri 2026.

Pentru gospodăriile cu profil de consum diurn ridicat (familie cu activitate de la domiciliu, pompă de căldură, climatizare extensivă), perioada de amortizare poate coborî sub 5 ani. Pentru gospodăriile cu consum predominant seral, fără baterie, perioada urcă spre 8 ani. Acesta este și motivul pentru care, pentru o parte din segmentul rezidențial, adăugarea unei baterii (potențial cu subvenție prin Casa Verde Baterii 2026) devine elementul economic cheie.

România în context european comparativ

Decizia AFM 2026 plasează România într-o poziție atipică în peisajul european. Polonia continuă în 2026 programul Mój Prąd, cu alocări anuale de ordinul a 150-200 milioane euro pentru fotovoltaice rezidențiale și baterii. Ungaria menține o schemă similară Casa Verde, cu plafoane individuale comparabile. Germania, prin banca KfW, oferă credite cu dobândă redusă pentru investiții verzi, model alternativ subvenției directe care funcționează însă într-un context de capital ieftin. Italia restructurează Superbonus 110%, dar îl menține în forme adaptate.

Niciuna dintre aceste țări nu a procedat la creșterea TVA pe componente fotovoltaice. Multe operează cu cote reduse pentru produse verzi rezidențiale, în baza directivelor europene care permit aceasta opțiune. România a crescut cota standard la 21% începând cu 1 august 2025, iar componentele fotovoltaice au urmat această cotă. Argumentul APCE este că, în acest context fiscal, eliminarea programului de subvenție amplifică povara financiară pentru consumatorul final într-un mod fără echivalent în Europa Centrală și de Est.

În același timp, transferul către apă-canal nu este unic românesc. Mai multe state membre folosesc fondurile dedicate mediului pentru proiecte de infrastructură locală cu impact direct pe calitatea apei și pe sănătatea publică. Particularitatea românească este magnitudinea transferului raportată la istoricul programelor anterioare și apariția acestei decizii într-un an în care alte instrumente naționale de sprijin fotovoltaic (granturi de cercetare, scheme comunale) sunt și ele restrânse.

Ce înseamnă pentru tine ca utilizator final

Trei segmente de consumatori sunt afectate diferit de această reorganizare.

Dacă plănuiești un sistem fotovoltaic nou într-o gospodărie care nu este încă prosumator, opțiunea de a aplica la Casa Verde Fotovoltaice 2026 nu mai există în varianta proiectului publicat. Investiția devine integrală privată, cu TVA 21%, ROI estimat la 6-8 ani fără subvenție. Recomandarea analitică este să calculezi atent puterea sistemului în funcție de profilul de consum (vezi cum dimensionezi corect puterea sistemului) și să folosești calculatorul de dimensionare pentru estimări specifice locației tale. O abordare alternativă pe care o explorăm într-un articol dedicat este finanțarea prin credit verde bancar, instrument care în 2026 va deveni probabil mai vizibil pe piața românească.

Dacă ești prosumator activ fără baterie, scenariul tău este radical diferit. Casa Verde Baterii 2026 rămâne în proiect cu o alocare de 400 milioane lei, iar APCE solicită majorarea acestei sume cu 50% (la 600 milioane lei). Verifică starea actuală a contractului de prosumator, configurația invertorului existent (hibrid sau on-grid clasic) și pregătește dosarul tehnic. Întreaga discuție tehnică despre integrarea unei baterii la un sistem existent este detaliată în articolul anterior despre transformarea Casa Verde 2026 pentru prosumatori.

Dacă ai sistem complet funcțional, eventual cu baterie, principalul tău interes legislativ este publicarea în Monitorul Oficial a noii legi a prosumatorilor validate de Curtea Constituțională pe 29 aprilie 2026. Aceasta introduce compensarea cantitativă lunară, opțiunea multi-locație până la 27 kW cumulat și posibilitatea de a folosi surplusul de energie pentru factura de gaze. Pentru detalii operaționale despre relația cu distribuitorul în noul cadru, articolul despre contractul de prosumator în 2026 acoperă etapele administrative.

Pentru perspectiva regională pe randamentul real al unui sistem fotovoltaic în diferite zone ale României, analiza pe județe a producției anuale este disponibilă în producția panourilor pe județe.

Calendarul deciziei finale și marja de revizuire

Proiectul de hotărâre publicat pe 9 mai 2026 deschide o perioadă de consultare publică estimată la aproximativ 30 de zile, până în jurul datei de 22-23 mai 2026. Observațiile depuse de APCE și de alți actori (asociații de instalatori, distribuitori de echipamente, autorități locale) urmează să fie analizate de Ministerul Mediului, urmate de adoptarea hotărârii de guvern. Aceasta poate avea loc, în scenariul standard, în iunie sau iulie 2026.

Există o marjă de revizuire teoretică pe parcursul consultării publice. APCE solicită două lucruri concrete: reintroducerea unei linii Casa Verde Fotovoltaice (chiar și redusă, de ordinul 500-800 milioane lei) și majorarea alocării pentru Casa Verde Baterii cu 50%. Probabilitatea acceptării acestor propuneri depinde de presiunea publică, de poziția asociațiilor de instalatori și de prioritățile bugetare ale guvernului în iunie 2026.

După adoptarea hotărârii de guvern, urmează publicarea ghidului specific pentru Casa Verde Baterii (estimat august-septembrie 2026), validarea instalatorilor și înregistrarea beneficiarilor. Realist, prima sesiune efectivă de înscriere ar putea avea loc în toamna 2026, axată exclusiv pe stocare. Eventuala reintroducere a unei linii distincte pentru fotovoltaice noi, în 2027, depinde de evoluția consultării publice și de eventuala presiune politică asociată anului electoral 2027.

Concluzie analitică

Bugetul AFM 2026 redesenează prioritățile sprijinului public românesc, mutând axul de finanțare de la investiția individuală pe acoperiș la investiția comună în rețele de bază. Argumentul de politică publică este coerent în logica saturării rețelei și a deficitului de canalizare rurală. Argumentul economic ridicat de APCE este la fel de coerent în logica încetinirii tranziției energetice rezidențiale într-un an cu TVA crescut și fără instrumente alternative consolidate.

Piața solară românească nu dispare. Investiția privată continuă, perioada de amortizare rămâne rezonabilă, iar profilul consumatorului tipic, mai educat și mai conștient de costurile energiei în 2026, susține o cerere de bază. Volumul, însă, va fi semnificativ inferior celui din 2024, iar lanțul comercial al instalatorilor și distribuitorilor va trece printr-un proces de consolidare. Pe termen lung, dacă cadrul legislativ al prosumatorilor (validat de Curtea Constituțională pe 29 aprilie 2026) intră în vigoare prin publicarea în Monitorul Oficial, și dacă programul de baterii reușește să compenseze parțial absența programului pentru sisteme noi, ritmul de creștere se poate stabiliza la valori mai modeste, dar mai sustenabile, comparativ cu boom-ul recent.

Recomandarea analitică pentru fiecare segment este să acționezi pe baza calculului propriu, nu pe baza așteptării unei subvenții care s-ar putea sau nu materializa. Pentru prosumatori existenți, prioritatea operațională este pregătirea pentru linia de stocare. Pentru gospodăriile fără sistem, prioritatea este evaluarea ROI-ului fără subvenție și, eventual, explorarea instrumentelor bancare verzi. Pentru toți, monitorizarea Monitorului Oficial pentru publicarea legii prosumatorilor rămâne elementul cu cel mai mare impact pe profilul economic al unei investiții fotovoltaice în următorii ani.

Pentru o imagine de ansamblu actualizată asupra programului și a calendarului, hub-ul central Casa Verde 2026 este actualizat pe măsură ce apar evoluții oficiale.

Disclaimer

Cifrele prezentate în acest articol sunt fie oficiale (la nivelul proiectului de hotărâre AFM 2026, comunicatului APCE și statisticilor ANRE), fie estimări analitice derivate din date publice (volumul probabil al pieței 2026, ROI fără subvenție, segmentarea beneficiarilor). Situația poate evolua în următoarele săptămâni în funcție de rezultatul consultării publice și de eventuale modificări introduse în proiectul de hotărâre de guvern. Recomandăm verificarea informațiilor la sursă înainte de orice decizie de investiție.

Surse externe

• Digi24, Casa Verde Fotovoltaic dispare din proiectul de buget AFM 2026: unde sunt redirecționate fondurile
• Capital, Programul Casa Verde Fotovoltaice, eliminat din bugetul AFM pe 2026: APCE critică decizia și cere reintroducerea finanțării
• Curs de Guvernare, Finanțarea pentru Casa Verde Fotovoltaice a fost eliminată din bugetul AFM pe 2026 în favoarea proiectelor de canalizare ale localităților rurale
• Economedia, Program național pentru baterii: Ministerul Mediului propune 400 milioane lei pentru stocarea energiei
• Energynomics, AFM Budget for 2026 launched for public consultation